Marcel Boloș, anunț pentru bugetari: "Posturile de conducere se reduc cu 30%. Dispare funcția de șef de birou"

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat miercuri, debirocratizarea României, prin desființarea funcțiilor de șef de birou și cumularea sporurilor în sectorul public. 

Ministrul Boloș a dezvăluit noi măsuri fiscale după discuții cu premierul Marcel Ciolacu. După o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, Ministrul Finanțelor, Boloș, a dezvăluit planurile fiscale pentru a compensa deficitul bugetar, subliniind că acestea sunt concepute pe patru nivele.

Ministrul Finanțelor a discutat, printre altele, despre eliminarea posturilor de șef de birou și scăderea cotei de la 12% la 8% din totalul posturilor, ceea ce înseamnă o reducere a posturilor de conducere cu 30%.

Referindu-se la cumulul de sporuri în sectorul public, Boloș a menționat că acesta nu mai poate să depășească salariul de bază.

Apoi, a adus vești mai puțin bune pentru beneficiarii de vouchere. Ministrul a anunțat că doar voucherul de vacanță va rămâne în vigoare, indemnizația de vacanță va fi eliminată și valoarea pentru beneficiari va fi limitată la sub 10.000 lei brut.

Boloș a mai adăugat că indemnizația de hrană, care costă statul român trei miliarde de lei, este acordată în prezent fără restricții și fără plafon, aspect pe care l-a descris ca fiind anormal.

Marcel Boloș a prezentat miercuri, într-o conferință de presă, măsurile care vor fi luate pentru ministere, autorități publice centrale și locale.

“Vă este cunoscut din discuțiile care au avut loc în spațiul public, reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat, funcțiile asimilate de demnitate publică cu 20%. Acest lucru s-a decis la nivelul coaliției și după aceea, avem setul de măsuri care privește structurile organizatorice la nivelul autorităților publice centrale și locale și acestea o parte din ele vă sunt cunoscute: reducerea numărului de posturi vacante din sectorul public. Avem în evidență 204.000 posturi vacante care au drept consecință și impact asupra funcțiilor de conducere din sectorul public, pentru că, împreună cu măsura aceasta a reducerii posturilor vacante cresc normativele de personal”, a afirmat ministrul Finanțelor.

El a menționat că un serviciu nu va mai putea funcționa dacă nu sunt minim zece persoane angajate, iar o direcție, dacă nu are cel puțin 20 de angajați.

“Nu va mai putea funcționa un serviciu dacă nu sunt minim zece persoane în subordinea șefului de serviciu. Nu va mai putea funcționa o direcție dacă nu sunt minim 20 de persoane în subordinea structurii și directorului direcției de specialitate respectivă. Nu va mai putea funcționa o direcție generală dacă nu sunt minim 40 de persoane în respectiva structură. În felul acesta, funcția de șef birou și, respectiv organizările și structurile care sunt de natura birourilor și funcția de șef de birou se desființează. În plus, tot pe partea de funcții de conducere, reducerea procentului de 12 la sută la opt la sută din numărul total de posturi existente la nivelul unei autorități publice centrale sau locale. Înseamnă o reducere a șefimii cu 30 la sută. Asta ar trebui să aibă impact nu numai pe cheltuielile de personal, ci și în procesul de deservire a oamenilor. Trebuie să ne orientăm mai bine spre ceea ce înseamnă deservirea populației, să debirocratizăm aceste structuri care deservesc oamenii”, a transmis Marcel Boloș.

El a adăugat că a întâlnit situații în care un birou avea doi angajați deși organigrama prevedea cinci angajați.

“Am fost de 30 de ani în administrația publică locală și am întâlnit adeseori situații în care, deși era organizat un birou care până acum prevedea cinci posturi în subordine, din ele erau ocupate poate două. Deci e nedrept ca să avem astfel de situații în sectorul public și, de asemenea, să avem funcțiile de conducere atât de stufoase și structurile atât de birocratice, încât omul până la urmă să sufere din această birocrație și din felul în care avem organizate toate structurile funcționale la nivelul autorităților publice”, a explicat ministerul Finanțelor.

El a mai anunțat că va fi eliminată indemnizația de vacanță.

“Voucherul de vacanță să știți că nu era doar voucherul de vacanță, era și indemnizație de vacanță pentru sectorul public. Rămâne doar voucherul de vacanță. Se elimină indemnizația de vacanță și se limitează cuantumul până la care se acordă voucherul de vacanță la sub 10 mii de lei brut. În felul acesta beneficiază de aceste, să zicem, avantaje, pe lângă sporuri în sectorul public, încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul acesta de 10.000 de lei. Și, atenție, voucherul de vacanță costă statul român 1,8 miliarde lei. Aceasta este un exemplu foarte elocvent de felul în care se utilizau banii în sectorul public și felul în care propunem ca de acum înainte această măsură să fie aplicată pentru bugetari”, a mai transmis ministrul Finanțelor.

El a mai afirmat că indemnizația de hrană costă statul român trei miliarde de lei și se acordă fără limită și fără plafon.

“De asemenea, tot în categoria beneficiilor, altele decât sporurile, indemnizația de hrană. Nu mă refer la normativele de hrană pentru ceea ce înseamnă apărare națională, ordine publică. Nu, este vorba despre indemnizația de hrană și în felul acesta, pentru ceea ce înseamnă utilizarea chibzuită, indemnizația de hrană costă statul român trei miliarde de lei și se acordă fără limită și fără plafon. Nu este normal ca unui funcționar public care are un venit de 30.000 de lei să îi mai acorzi și indemnizație de hrană și trebuie să avem o utilizare chibzuită a acestor bani”, a declarat Marcel Boloș.

O altă măsură privește cheltuielile cu telefonia mobilă.

“Plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 de lei achiziția unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar 50 de lei pe lună, maxim. Ce este peste plătește funcționarul public dacă dorește acest confort de a vorbi pe banii oamenilor. Pentru depășire, plătește din buzunar”, a mai transmis ministrul Finanțelor.

Marcel Boloș a mai anunțat că autoritățile publice locale trebuie să aibă o limită la cheltuielile pentru organizarea de evenimente.

“Și acum urmează partea care ține de autoritățile locale, capitolul care ține de partea de sport, recreere, capitolul bugetar 67 îi spunem noi. El aici țintește partea aceasta de organizări de evenimente. Uneori nu ajung weekend-urile pentru organizări de evenimente de către autoritățile publice locale. Nu spun cu răutate, spun doar că trebuie să fim atenți că există o limită din veniturile proprii pe care o putem folosi pentru astfel de lucruri. Cetățenii au votat pentru folosirea eficientă a banilor și investițiile trebuie să fie prioritare pentru ca să avem un nivel decent de dezvoltare a infrastructurii la nivel local. Sigur că aici domnul prim-ministru Marcel Ciolacu și domnul președinte Nicolae Ciucă ne-au solicitat să testăm dacă procentul de 7,5% din venituri proprii este unul care este utilizat la primăriile care implementează investiții și în același timp asigură organizare de evenimente la nivel local. Și aici procentul acesta s-ar putea să mai sufere modificări după ce vom face această testare”, a afirmat Boloș.

Ministrul a precizat că trebuie făcută o descentralizare a direcțiilor de sport, cultură, de sănătate publică, inspectorate școlare, către autoritățile locale.

“1 ianuarie 2025 - descentralizarea serviciilor publice de la nivel central, direcțiile județene de sport, direcțiile județene de cultură, direcțiile de sănătate publică, direcțiile sanitar veterinare, inspectoratele școlare. 1 ianuarie 2025, ca prim pas pentru ceea ce înseamnă descentralizarea serviciilor publice și apropierea acestui nivel de serviciu de cetățean. Este foarte important ca cine decide asupra serviciilor publice de interes local să fie autoritatea locală și de aceea până la această dată, transferul către autoritățile publice județene a acestui nivel de servicii se va realiza treptat. Nu este o măsură care să se aplice peste noapte, dar scopul final este de apropiere a serviciilor publice de cetățeni”, a completat Marcel Boloș.

De asemenea, instituțiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală nu vor mai putea funcționa dacă au sub 50 de posturi ocupate.

“Instituțiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală, adică invenția aceasta de instituții, doar pentru ca să își găsească de lucru, nu va mai putea avea loc, nu vor mai putea funcționa dacă au un număr de sub 50 de posturi ocupate și au activități care se suprapun și sunt similare cu ale altor instituții publice. Nu vor mai putea fi astfel de situații, iar ordonatorii de credite vor trebui să stabilească, în acord cu cele două reguli pe care le-am menționat, care instituții publice intră în regim de comasare reorganizare sau asigură transfer de activitate la primării sau la transfer de activitate la nivelul autorităților publice județene”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Totodată, Boloș a mai anunțat că trebuie redus cu 50% numărul de consilieri pentru directorii companiilor de stat și companiilor de subordonare locală.

“Companii de stat, companii de subordonare locală  - 50% reducere număr de consilieri ai directorilor generali, directorilor generali adjuncți ai tuturor structurilor, dacă sunt la nivelul președinților de consilii de administrație. Toți reduc, după modelul ministerelor, numărul de consilieri, numărul maxim de membri în consiliile de administrație, consiliile de supraveghere, consilii de conducere, indiferent de denumirea acestora. Este de maxim șapte persoane, deci avem și interval minim și maxim. O să vedeți că există o reducere a acestor număr de membri în consiliile de administrație și în consiliile de supraveghere. Este inadmisibil ca anumite consilii de administrație, indemnizația celor care conduc să fie dublul salariului unui ministru. Este aproape batjocoritor la adresa acestui patrimoniu pe care îl avem. Sunt pe piețe de monopol, trebuie să înțeleagă că au bunuri pe care le administrează și care sunt proprietatea statului român și trebuie să gândească în același mod în care noi gândim la nivelul sectorului public. Remunerația știți că are o componentă fixă care nu poate depăși maxim șase salariimedii, se reduce la trei, iar la componenta variabilă atenție unde este maxim șase salarii rămâne cu șase salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile față de buget, programele de investiții să nu înregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească în neștire și, foarte important, acolo unde ești administrator să nu fie înregistrate pierderi contabile, altfel componenta variabilă nu se mai ia”, a mai explicat ministrul Finanțelor.

Boloș consideră că toate aceste măsuri sunt dure, dar a precizat că sunt necesare pentru ca România să își poată continua investițiile pe care le are din fonduri europene.

“Prima dată face statul primul pas, pentru că este așa este corect față de contribuabili și măsurile sunt măsuri destul de dure, le pot spune, dar necesare pentru ca România să își poată continua investițiile pe care le are din fonduri europene, să își poată continua angajamentele pe care le are față de instituțiile financiare internaționale. S-a vehiculat că sunt măsuri împotriva electoratului de dreapta, a electoratului de stânga. Exclus. Sunt măsuri pentru România. Sunt măsuri pentru români și pentru ca să putem trece cu bine de acest moment de răscruce în care volumul de investiții de 75 de miliarde de euro să poată să fie dus la bun sfârșit cu proiectele de investiții, care sunt mult mai importante decât țopăiala aceasta care există acum în sectorul bugetar”, a mai transmis Boloș.