Sărbătoare importantă în data de 28 martie, în calendarul ortodox. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou este pomenit în calendarul creștin ortodox la 28 martie.
A trăit în timpul împăraților iconoclaști Leon Isaurul (717-741) și a fiului său Constantin Copronim (741-775). Unele surse dau ca perioadă a vieții Sfântului Ilarion timpul când la conducerea Imperiului se afla un alt împărat iconoclast Leon Armeanul (813-820).
Sfântul Ilarion a fost hirotonit preot și a fost ales egumen al Mănăstirii Pelechit, aflată aproape de Hellespont (în prezent - Strâmtoarea Dardanele).
În timpul tulburărilor iconoclaste (împotriva icoanelor) un demnitar al lui Copronim a năvălit fără veste cu oaste asupra Mănăstirii Pelechit, în Sfânta și Marea Joi, când se săvârșea dumnezeiasca Liturghie. Intrând în biserică și în Altar a poruncit să înceteze rugăciunea și a răsturnat la pământ Sfintele Taine ale lui Hristos.
"După aceea, prinzând pe cei mai aleși monahi, patruzeci și doi la număr, i-a ferecat cu legături de fier, iar celorlalți, cu bătăi cumplite chinuindu-i, le-a rupt trupurile; pe alții, bărbile și fețele lor cu smoală ungându-le, i-a aprins și altora nasurile le-a tăiat" (Viețile Sfinților).
Cei 42 de monahi, între care se afla și Sfântul Cuvios Ilarion, au fost închiși într-o baie veche la marginea Efesului și chinuiți până la moarte.
Sfântul Ilarion a murit în acea temniță, "mărturisind dreapta credință, ca un mai mare între părinții aceia, având rânduiala egumeniei, se știe că a pătimit mult și și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu pentru sfintele icoane" (Viețile Sfinților).
* Sfântul Cuvios Ștefan, făcătorul de minuni, a fost stareț la Mănăstirea Triglia (lângă Constantinopol).
În timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820), Sfântul Cuvios Ștefan a fost chemat de împărat și obligat să renunțe la dreapta credință și la cinstirea sfintelor icoane. Sfântul Ștefan s-a împotrivit și pentru aceasta a fost supus la chinuri și apoi exilat. A trecut la cele veșnice în exil. (sursa: vol. "Viețile Sfinților")
