Sărbătoare 1 iunie. Mari sfinți sunt cinstiți de Biserică

Este zi de mare sărbătoare pentru creștin-ortodocși.

Ortodoxe
Sf. Iustin Martirul și Filosoful și cei împreună cu el

Greco-catolice
Sf. m. Iustin Filosoful și cei împreună cu el

Romano-catolice
Sf. Iustin, filozof m.

Sfântul Iustin Martirul și Filosoful este prăznuit de Biserică în ziua de 1 iunie.

Sfântul Iustin a trăit în vremea împăraților romani Antonin cel Pios (138-161) și Marcus Aurelius (161-180).

S-a născut în Flavia Neapolis (Sichem), Palestina, într-o familie aristocratică și a primit o bună educație.

Sfântul Iustin, având înțelepciune și dragoste de carte, căuta să-L cunoască cu mintea pe Dumnezeu și a descoperit, pe rând, în încercările sale filosofia stoică, cea peripatetică, pitagoreică, apoi platonismul. Prin niciuna din acestea nu a ajuns însă la cunoștința lui Dumnezeu.

Într-o plimbare pe care o făcea la malul mării, Sfântul Iustin a întâlnit un bărbat necunoscut, cărunt și plăcut la înfățișare, pe care l-a privit îndelung.

"Pe când stătea el și-l privea cu de-a-mănuntul, bătrânul i-a zis: 'Oare mă cunoști pe mine, de mă privești astfel cu dinadinsul?' Răspuns-a Iustin: 'Nu te cunosc, însă mă minunez cum, în acest loc pustiu în care n-am așteptat să văd pe cineva, te văd pe tine'. Zis-a bătrânul: 'Însoțitorii mei s-au dus în partea aceasta și, așteptând întoarcerea lor, le-am ieșit înainte ca să-i pot vedea de departe; dar tu ce faci aici?'

Răspuns-a Iustin: 'Îmi place să mă preumblu în singurătate, ca să mă învăț cu mintea fără de împiedicare la filosofie'. Întrebat-a bătrânul: 'Ce folos câștigi din filosofie?'". (Viețile Sfinților)

Au intrat în dialog și necunoscutul i-a dovedit Sfântului Iustin zădărnicia fiecărui sistem filosofic. "Eu îți spun cu adevărat, că mintea omenească, nepovățuindu-se de Duhul Sfânt și neluminându-se prin credință, nu poate să știe și să înțeleagă pe adevăratul Dumnezeu!", spunea bătrânul.

Acestea și multe altele grăind acesta despre dreapta cunoștință de Dumnezeu, despre adevărata cinstire de Dumnezeu și despre celelalte lucruri dumnezeiești, Iustin, văzând rătăcirea filosofilor elini, se minuna. Apoi a zis: "Deci, unde și ce fel de dascăl poate să afle cineva ca să-l povățuiască după adevăr, dacă în Platon și-n ceilalți filosofi nu este adevărul?".

Sfinții proroci au cunoscut adevărul de la început și l-au spus oamenilor, i-a zis omul din fața sa. Și spunând adevărul, nu s-au rușinat de nimeni, nici nu s-au temut, nici nu s-au biruit de slava deșartă; ci l-au spus drept, curat și fără de frică.

Dar, mai înainte de toate, Sfântul Iustin a fost sfătuit să se roage cu dinadinsul adevăratului Dumnezeu, ca să-i fie deschisă ușa luminii, de vreme ce nu poate cineva să știe și să înțeleagă pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, decât numai cel căruia însuși Dumnezeu va voi să-i descopere.

După această întâlnire, mărturisea Sfântul Iustin într-o scriere ("Dialog cu iudeul Tryfon"), i s-a aprins deodată un foc în suflet și a fost cuprins de o mare dragoste de proroci, ca și de bărbații aceia care au fost prietenii lui Hristos (Sfinții Apostoli). Și, gândindu-se la cuvintele bătrânului, găsea că aceasta este singura filosofie sigură și aducătoare de folos. Convertirea a fost atunci încheiată.

Așa a ajuns Sfântul Iustin să studieze cu asiduitate Scriptura Veche (Vechiul Testament) și scrierile Sfinților Apostoli.

A fost unul dintre apărătorii cei mai devotați ai credinței creștine, trimițând două apologii, una împăratului și cealaltă senatului roman.

După convertire a plecat la Efes, unde are loc dialogul cu iudeul Tryfon și apoi ajunge la Roma, unde va deschide prima școală filosofică în care se va preda credința creștină, în condițiile în care creștinii sufereau persecuții extrem de dure.

Sfântul Iustin a fost chemat înaintea autorităților pentru vini închipuite, plăsmuite de cel care se arăta a fi și el cărturar, un filosof cinic pe nume Crescens, cunoscut la Roma. Acesta îl ura cumplit, pentru faptul că în toate disputele pe care le aveau era învins și umilit.

Când a fost întrebat dacă renunță la Hristos, Sfântul Iustin a răspuns: "Niciun om în toate mințile nu abandonează Adevărul pentru eroare".

În anul 165, după denunțul lui Crescens, Sfântul Iustin primește moartea martirică prin tăierea capului.