Avertismentele Bruxelles pentru România în Raportul de țară 2023: Deficitul bugetar excesiv și ajutoarele pe energie - Document

Comisia Europeană recomandă României să asigure o absorbție eficientă a granturilor din Mecanismul de redresare și reziliență și să elimine până la finalul anului măsurile de sprijin din domeniul energiei. Mai multe avertismente au fost transmise prin Raportul de țară publicat miercuri de Comisie.

Comisia a publicat miercuri Raportul de țară 2023 pentru România, privind progresul în abordarea recomandărilor specifice de țară relevante adoptate de Consiliu între 2019 și 2022, realizând un bilanț al implementării de către România a planului de redresare și reziliență.

Pe baza acestei analize, raportul de țară a identificat lacune în ceea ce privește acele provocări care nu sunt abordate sau doar parțial abordate de planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente.

Comisia Europeană a avertizat că România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice, iar acestea pot deveni excesive în viitor dacă nu se adoptă urgent măsuri de combatere a lor,a transmis în recomandările din cadrul Semestrului European.

Bruxelles a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice pentru cele 17 state membre selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023.

Comisia Europeană recomandă României să urmărească aplicarea unor politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, cu scopul de a pune capăt situației de deficit bugetar excesiv din România până în 2024, și de a consolida poziția externă a României.

De asemenea, Comisia cere României să reducă măsurile de sprijin acordate populației și firmelor pentru plata energiei.

DEFICIT BUGETAR. Guvernul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024, așa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv. Comisia Europeană estimează în schimb că România va consemnat în acest an un deficit bugetar de 4,7% din PIB în acest an și de 4,4% din PIB în cel viitor.

MĂSURI DE SPRIJIN ENERGETIC. Comisia recomandă României să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârșitul anului 2023, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

În cazul în care creșterea reînnoită a prețurilor energiei va necesita măsuri de sprijin, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodărilor și firmelor vulnerabile, că sunt posibile din punct de vedere fiscal și mențin stimularea economiei de energie.

INVESTIȚII PUBLICE: Comisia spune României să mențină finanțarea investițiilor publice la nivel național și să asigure absorbția efectivă a granturilor RRF și a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziția ecologică și digitală.

STRATEGIA FISCALĂ. România trebuie să urmărească și după 2024  o strategie fiscală pe termen mediu de consolidare graduală și durabilă, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai mare, pentru a obține o poziție fiscală prudentă pe termen mediu.

ADMINISTRAȚIA. O altă recomandare făcută de Comisie este asigurarea unei guvernanțe eficace și consolidarea capacității administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă și constantă a planului de redresare și reziliență.

ENERGIE CURATA ȘI REDUCERE DEPENDENȚĂ DE COMBUSTIBILI FOSILI. Comisia mai recomandă reducerea dependenței de combustibilii fosili și accelerarea tranziției către energie curată, în special prin implementarea mai rapidă a energiei regenerabile și îmbunătățirea capacității rețelei, pentru a permite noi capacități să funcționeze pe piață.

Creșterea eficienței energetice și a ambiției de reabilitare a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informații și opțiuni de finanțare durabilă.

România trebuie să mărească eforturile de politică care vizează furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția ecologică.