În timp ce românii sunt nevoiți să suporte în continuare scumpirile uriașe, analiștii contrazic Banca Centrală când vine vorba de inflație. Potrivit prognozei BNR, rata inflației ar urma să ajungă la 7 procente la finalul acestui an, însă economiștii anticipează o inflație de peste 9%. Experții spun însă și că prețurile se vor menține la un nivel destul de ridicat și pe parcursul acestui an.
În timp ce românii sunt nevoiți să suporte în continuare scumpirile uriașe, analiștii contrazic Banca Centrală când vine vorba de inflație. Potrivit prognozei BNR, rata inflației ar urma să ajungă la 7 procente la finalul acestui an, însă economiștii anticipează o inflație de peste 9%. Experții spun însă și că prețurile se vor menține la un nivel destul de ridicat și pe parcursul acestui an.
Inflația din zona euro a încetinit mai puțin decât se anticipa, în timp ce presiunile subiacente ale prețurilor au crescut la un nou record, întărind așteptările conform cărora Banca Centrală Europeană va trebui să împingă costurile îndatorării din ce în ce mai mult, titrează Bloomberg.
Impulsionată de costurile serviciilor și alimentelor, inflația din luna februarie a fost de 8,5%, cifră comparabilă cu inflația de 8,6% în ianuarie.
Inflația de bază – principalul obiectiv în acest moment pentru factorii de decizie – a accelerat de la 5,3% la 5,6%.
Aceste cifre urmează ultimelor date cu privire la creșterea prețurilor din Germania, Franța și Spania, determinându-i pe investitori să parieze că rata de depozit a BCE – în prezent 2,5% – va atinge un vârf de 4%.
Creșterea costurilor energiei a continuat să se modereze luna trecută, după ce iarna blândă a atenuat criza declanșată de războiul din Ucraina.
„Ce vedem acum este un șoc pe partea ofertei. Ce s-a întâmplat în ultimul an este că, cantitatea de bunuri a scăzut destul de mult, pentru că au fost probleme în lanțurile de aprovizionare, pentru că s-a oprit țeava de gaze. Aceasta e o problemă pe partea de ofertă. Băncile centrale au instrumente mai degrabă pe partea cererii, ajustând rata de dobândă de politică monetară. Deci, e foarte dificil pentru băncile centrale să atace genul acesta de problemă. Pur și simplu băncile centrale nu pot să pună mai multe gaze în țeava de gaze sau benzină la pompa de la benzinărie. Însă nu pot sta nici degeaba”, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. El adaugă că deși cauzele care au dus la creșterea inflației sunt atipice, băncile centrale trebuie să facă toate eforturile pentru a evita intrarea economiilor într-un scenariu de spirală inflaționistă. „Trebuie să păstreze aceste anticipații inflaționiste. Situația e cumva atipică pentru că avem acest tip de șoc. Deși nu pot controla șocul din piața de energie, băncile centrale trebuie să ia măsuri și o fac. Și noi în România 11 ședințe la rând am avut decizii de creștere a ratei de dobândă de politică monetară, urmate de una în care am decis să menținem rata de dobândă ca un semn bun, pozitiv, și anume că am crescut dobânzile, iar acum vrem să vedem rezultatele”, precizează acesta.
