VICTOR NEGRESCU: TREBUIE SĂ NE MIȘCĂM MAI REPEDE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR EUROPENE, SĂ NU PIERDEM BANII

Vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, joi, 22 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că România trebuie să facă eforturi mai mari pentru implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, astfel încât să nu piardă banii alocați. El a explicat, printre altele, că vor fi dificultăți în continuarea anumitor programe europene cu care românii erau obișnuiți.

Parlamentul Europen a adoptat raportul prin care Comisiile de buget și afaceri economice solicită Executivului de la Bruxelles prelungirea cu 18 luni a perioadei de implementare pentru anumite proiecte din PNRR. Pentru această prelungire este necesară decizia tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În plus, în cadrul raportului se solicită și facilitarea tranziției către alte surse de finanțare europene. Prelungirea solicitată de România se referă la proiectele deja începute, de realizare a cărora depind investiții și reforme importante.

„Este un raport extrem de important. Este raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență la nivel european, un raport pe care l-am coordonat din partea Comisiei pentru bugete. Este un semnal clar că legislativul european își dorește să se implementeze în integralitate acest mecanism, adică să ajungă banii aceștia europeni la statele membre, inclusiv la România, și, totodată, căutăm soluții, oferim aceste soluții prin propunerele noastre.

Am propus această prelungire cu 18 luni a termenului de implementare a proiectelor și, totodată, am oferit o soluție pentru ca proiectele nefinalizate să continue prin finanțări europene complementare, adică mai exact, să putem să transferăm proiectele nefinalizate către alte programe europene. Cred că e un apel important care deja produce multe discuții, multe dezbateri, atât la nivelul Comisiei, cât și la nivelul statelor membre.

Pentru că astăzi, când vorbim, se pare că deja executivul european este dispus să facă o ajustare tehnică, o prelungire tehnică de la luna august 2026, când era termenul, până la finalul anului 2026. Deci este destul de probabil că cel puțin câteva luni, cinci luni să fie câștigate prin acest demers.

Sperăm și mai mult, pentru că la finalul zilei, este vorba strict de voință, voință din partea Comisiei, voință din partea statelor membre, pentru a oferi europenilor șansa să vadă aceste proiecte finalizate prin acest mecanism unic, dar absolut necesar în contextul actual”, a spus Victor Negrescu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Cele mai importante solicitări incluse în raport

De asemenea, Victor Negrescu a spus că România are nevoie ca de apă de această soluție care vine de la Bruxelles. El a menționat că problema referitoare la nerespectarea termenilor există în toată Europa.

„Deși astăzi trebuia să fim la un grad de implementare și de rambursare de aproximativ 70% la nivel european, gradul de rambursare este de doar 50%, mult sub cifrele așteptate inițial. Deci practic sunt întârzieri acumulate și pentru că reformele pot fi dificile, dar și pentru că nu e atât de simplu să pui un proiect să fie și să îl implementezi. De la achizițiile realizate până la disponibilitatea furnizorilor, sunt lucruri reale.

Acum acest proiect caută să ofere și niște lecții către Comisie, către statele membre, pentru a recupera acest decalaj. De exemplu, necesitatea de a simplifica procedurile, necesitatea de a implica partenerii sociali, nevoia ca IMM-urile să poată și ele beneficia de aceste resurse financiare consistente. Nevoia de a ne asigura că există o valoare adăugată reală în aceste proiecte, nu că ele sunt doar bifate. Deci sunt niște chestiuni care pot fi în continuare corectate.

De altfel, Curtea auditorilor europeni, Curtea de Conturi Europeană, mai exact, a prezentat un raport amplu, multe probleme și multe soluții la ceea ce se întâmplă în prezent. Pentru că, da, este pentru prima oară când Europa dezvoltă un astfel de mecanism bazat pe reforme, pe performanță și este automat ceva natural să existe neajunsuri, dar trebuie să le corectăm rapid”, a mai spus el.

Victor Negrescu a adăugat că mai este foarte puțin timp și că de aceea prelungirea pare a fi mai mult decât necesară, invitând statele membre, societatea civilă să se implice pentru a crește presiunea, pentru că este vorba strict de schimbarea unui regulament. Comisia a mai făcut astfel de lucruri în trecut pe alte programe europene.

„18 luni, cât am trecut noi acolo, este ceva normal, pentru că practic vorbim de finalizarea cadrului financiar european, bugetul european pe termen lung și 18 luni este un termen care s-ar putea realiza, dar sunt convins că vom reuși, cel puțin câteva luni, care vor fi o gură de oxigen pentru câteva proiecte importante, pentru România, precum spitalele sau terminarea proiectelor pe zona de infrastructură”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului European.

„Este pentru prima dată când Europa creează un astfel de mecanism”

Victor Negrescu a mai spus că România nu este într-o situație tocmai fericită, deoarece a avut dificultăți la atragerea fondurilor europene, în timp ce alte state, cum ar fi Franța, excelează la acest lucru.

„Sunt state, însă, care au dificultăți, cum este cazul României și state care nu au accesat nici un fel de resursă financiară prin acest program, pentru că fie nu au reușit, fie li s-a părut acest proces unul prea complex.

Deci sunt lucruri de remediat și ascultătorilor dumneavoastră trebuie să le explicăm faptul că este pentru prima dată când Europa creează un astfel de mecanism, când Europa se înprumută în numele nostru, al tuturor și realizează acest sistem de corelare a reformelor cu accesul la bani.

În unele state, reformele sunt mai dificile, nu doar România a avut de făcut reforme dificile, și Franța, de exemplu, a făcut o reformă a pensiilor care a scos lumea în stradă. Nu e simplu. Poate și aici, componenta socială ar trebui să fie luată mai mult în considerare, de aceea, de exemplu, în acest raport pe care l-am coordonat, am spus foarte clar că ar trebui să existe mai multă flexibilitate în modificarea, în amendarea planurilor, raportându-ne și la contextul pe care îl traversăm - a se vedea războiul din Ucraina sau climatul social.

Și astăzi, pentru România, acum, în situația aceasta post-alegeri, e complicat să faci anumite reforme, pentru că am văzut care e reacția populației și cum se poate traduce o reformă într-un vot-protest sau în tot felul de interpretări eronate, așa că trebuie să fim prudenți și Europa nu trebuie doar să se gândească la a bifa reforme sau la a bifa banii europeni, Europa trebuie să fie atentă și la feedback-ul, la răspunsul pe care îl dă populația la propunerile pe care le facem împreună pentru ei”, a mai explicat el.

Posibilitatea redirecționării fondurilor europene deja alocate

Totodată, întrebat despre posibilitatea redirecționării fondurilor europene deja alocate, Victor Negrescu a explicat că, în prezent, cea mai mare dificultate pentru Europa este reprezentată de componenta de rambursare.

„Acest împrumut ne costă mai mult decât era estimat la nivel european. Începând cu 2028, rambursarea creditului la nivel european va reprezenta undeva la 20% din bugetul european anual. Asta înseamnă că vom avea dificultăți în a continua anumite programe europene cu care românii erau obișnuiți, fie că vorbim de Erasmus, fie că vorbim de subvenții europene, fie că vorbim de politica de coeziune.

Și de aceea există o presiune din partea anumitor state mai degrabă să nu se acceseze aceste fonduri, mai degrabă să cheltuim mai puțin și atunci să existe resurse suplimentare pe viitor în bugetul anual. Aici este principala dezbatere între anumite state. Sunt state care nu au beneficiat de fonduri atât de consistente din acest program, care acum nu văd eficiența sau utilitatea sa.

Acum, plecând de la chestiunea asta, noi trebuie să arătăm și eficiența, România a beneficiat de resurse consistente din acest program, deci este în interesul nostru ca acesta să fie unul funcțional și este în interesul nostru ca eventualele sume rămase să nu fie transferate.

Sunt voci care sugerează ca pentru sumele necheltuite acestea să fie transferate mai degrabă către zona de apărare. Pe zona de apărare există resurse importante, avem nevoie de resurse și acolo, dar eu aș vedea un alt mecanism de finanțare pentru zona de apărare.

De altfel, Europa a dezvoltat un program REARM EU prin care se va împrumuta încă o dată, dar împreună cu statele membre de această dată pentru a finanța chelturile de apărare. Deci, într-un mecanism total diferit și nu le-aș suprapune și nu aș confunda obiectivele celor două mecanisme europene”, a mai spus Victor Negrescu.

Modificarea regulamentului RRS, o posibilitate

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, această propunere trebuie să fie avizată, votată în plenul Parlamentului European din iunie.

„Nu cred că vor fi probleme, ați văzut că a făcut o largă majoritate în comisiile de resort și vă spun că noi lucrăm de câteva luni la acest proiect. Acum, noi propunem acolo mai multe variante, de la prelungirea tehnică, care se pare că deja se face, până la prelungirea cu 18 de luni prin modificarea regulamentului RRS.

Am lucrat împreună cu specialiștii pe care îi are Parlamentul European. Există, într-adevăr, și posibilitatea aceasta. Cea mai simplă este să modificăm structura juridică în ansamblu și asta trebuie și avizul statelor membre, inclusiv în Parlamentele Naționale, dar există posibilitatea ca regulamentul RRS să se facă o altă categorie de extindere, pentru că sunt acolo prevederi legale care permit lucrul acesta la nivelul Comisiei Europeane.

De aceea spuneam mai devreme că e strict nevoie de voință. Înțeleg, poate, de ce încă, momentan, Comisia Europeană evită în a face un anunț, pentru că trebuie în continuare să menținem ritmul. De aceea, profit de ocazia acestui interviu, în a transmite și beneficiarilor, că trebuie să mențină ritmul.

Deadline-ul, termenul pentru reforme, va rămâne cu siguranță august 2026, vorbim strict de finalizarea proiectelor mature, cele care pot fi finalizate în termenul de extindere, adică dacă se extinde cu 5 luni, acele proiecte care pot fi finalizate în 5 luni vor beneficia de răgaz și de rezoluții financiare suplimentare.

Deci presiunea trebuie să rămână în continuare. În România trebuie să facem eforturi mai ample pentru a implementa aceste proiecte. Trebuie să ne mișcăm mai repede, să nu pierdem acești bani. E crucial lucrul acesta.

Dacă vom obține o extindere, cu atât mai bine, dar m-aș concentra în momentul de față pe termenul deja stabilit. Și de acolo pornim cu oportunități suplimentare, pentru că dacă se va întâmpla lucrul acesta, vom putea face eventuale reajustări și ne vom asigura că o bună parte din bani vor putea să fie cheltuiți de țara noastră”, a mai explicat el.