Actualitate· 9 min citire

Tot ce trebuie să știm despre votul de duminică, 26 mai

votare_32582900

votare_32582900

Scris de Manolachescu Vlad Publicat: 26 mai 2019, 07:56

Peste 18 milioane de alegători români sunt așteptați, duminică, la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European, în cadrul alegerilor europarlamentare 2019, dar și pentru a vota la referendumul național consultativ convocat de președintele Klaus Iohannis pe teme legate de justiție.

Astfel, alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Alegătorii votează în aceleași secții, în același interval de timp, între orele 7:00 - 21:00, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare și câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

La referendum, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

  1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

  2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

Ce se întâmplă în secția de vot?

În secția de votare vor fi instalate trei urne de vot, câte una pentru fiecare buletin.

Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. El prezintă operatorului de calculator actul de identitate și precizează pentru ce tip de scrutin dorește să voteze.

Prezența la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ștampila cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.

Cine candidează la alegerile europarlamentare din România?

În cursa electorală pentru un loc în Parlamentul European au intrat 13 formațiuni politice și 3 candidați independenți.

În confruntarea electorală au intrat candidați din partea PSD, Alianța 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unității Naționale - BUN. În competiție sunt și trei candidați independenți - Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion și Peter Costea.

Câți cetățeni au drept de vot în România

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la 31 martie era de 18.949.141.

Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință (inclusiv), au dreptul de a alege reprezentanții României în Parlamentul European.

Câte secții de vot sunt?

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secții de votare pe teritoriul național, în străinătate cetățenii români putând să voteze în 441 de secții.

În județul Covasna sunt 214 secții de votare (Lista completă o găsiți AICI.)

Putem vota dacă suntem în altă localitate?

Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reședință votează la secțiile de votare la care sunt arondați.

Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraș, municipiu) decât cea de domiciliu își vor exercita dreptul de vot la orice secție de votare, urmând a fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Pot să voteze la europarlamentare și cetățenii comunitari care s-au înscris în listele speciale. Prin alegător comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi. Alegătorii comunitari nu pot însă vota pentru referendum.

Cine nu are drept de vot?

Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

De asemenea, nu pot vota pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre. Aceștia pot vota doar listele/candidații din statul respectiv.

Reguli la vot

Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00.

La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea. Alegătorii pot vota la secția unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secție de votare.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant și alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secției de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT".

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează. Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

Vot cu repetiție

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, după care președintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ștampila cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțată prin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat-o.

În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției în același timp. Candidații și observatorii care asistă la votare nu pot fi obligați să părăsească sala de votare în acest timp.

Când se poate cere urnă specială (mobilă)

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoțite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

Conform BEC, cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată și semnată olograf și va cuprinde numele, prenumele, data nașterii, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate valabil, precum și adresa la care se află.

Totodată, persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale pot vota și ele prin intermediul urnei speciale.

Situațiile în care votul este considerat nul, valabil sau alb

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila "VOTAT" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

De asemenea, sunt considerate ca fiind valabile voturile exprimate în următoarele situații: ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată în interiorul unui singur patrulater, ștampila cu mențiunea "VOTAT" depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situația în care ștampila este doar tangentă la un patrulater, dar nu atinge și un altul), ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletin), ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Sunt considerate voturi albe buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", iar acestea nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot

PSD ocupă primul loc pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, urmat de Alianța 2020 USR PLUS și Partidul Pro România.

Următoarele poziții sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unității Naționale - BUN.

Pe ultimele poziții pe buletinul de vot se află candidații independenți - Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion și Peter Costea.

Când se dau rezultatele

BEC, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 9:00, ora României, din data de 27 mai.

Ora la care informațiile vor fi disponibile și date publicității sunt 11:00, 15:00, 17:00, 20,00 pentru ora de referință a datelor 9:00, 13:00, 15:00, 18:00.

 

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Covasna și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate