Problema castorilor care sapă în digurile de protecție împotriva inundațiilor, și contruiesc baraje pe cursurile de apă din județ, și-ar putea găsi rezolvarea într-un sistem pe cât de simplu, pe atât de eficient.
În urmă cu aproape un an și jumătate, reprezentanți ai Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Brașov, alături de conducerea Agenției pentru Protecția Mediului (APM), și Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna au testat un sistem care s-a dovedit eficient și ar putea fi extins de-a lungul mai multor cursuri de apă.
Aceștia au montat, pe o distanță de aproximativ 500 m în zona localității Ojdula, o plasă care nu le-a mai permis castorilor să ajungă în corpurile digurilor și să le afecteze. Lucrarea a fost promovată prin intermediul proiectului internaţional CAMARO-D (Cooperare pentru practici avansate de management al impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării), finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
„Este o problemă care ne-a preocupat foarte mult pe noi din momentul în care am observat că în zonele unde digul de apărare este foarte aproape de pârâul de mal, la 3-4-5 metri, castorii își fac căsuțe. Acest lucru a început să ne îngrijoreze foarte tare, am avut și o situație pe pârâul Brețcu unde digul s-a rupt datorită acestui fenomen. Am avut discuții cu cei de la ICAS Brașov, am făcut un filmuleț și se văd foarte clar zonele unde acei castori și-au făcut galeria, unde staționau, unde și-au făcut depozite, era o secțiune foarte clară, și atunci ne-am alertat pentru că s-ar putea să fie în foarte multe locuri această problemă (…) Am reușit să facem o lucrare experimentală, în zona Ojdula, pe o distanță de aproximativ 500 m. Am plantat în zona dig-mal o plasă îngropată care să nu le mai permită să ajungă până la digul de protecție. Se pare că am reușit fără să îi agresăm, iar ei bineînțeles că nu se vor stabili în zona respectivă, își vor da seama că nu își pot face adăpostul și atunci se vor deplasa în altă direcție”, a explicat directorul SGA Covasna, ing Ioan Ilaș.
Potrivit acestuia, problema este una delicată întrucât castorii sunt animale protejate prin lege, iar distrugerea habitatului, alungarea sau orice formă de agresiune împotriva micilor rozătoare semi-acvatice sunt pedepsite prin lege.
„Prea multe pârghii nu avem, dar noi am insistat și am avut discuții cu specialiștii, cu cei de la ICAS Brașov, să găsim niște soluții pentru a rămâne cu aceste lucrări de apărare pentru că distrugerea lor înseamnă o mare pagubă pentru stat și o mare problemă pentru comunitatea locală (…) Noi nu avem absolut nimic cu aceste animale, ne sunt dragi și nouă, dar mereu am pus problema siguranței acestor lucrări. Noi nu putem face mare lucru, (…) trebuie anunțați în primul rând cei de la Agenția de Mediu și custozii zonelor respective, pentru că ei sunt responsabili (…) Noi vom lupta în continuare și încercăm să găsim pe toate căile posibile de a rezolva cât mai bine această problemă astfel încât să fim în câștig și noi și castorii”, a mai explicat directorul SGA Covasna.
Înmulțirea excesivă a populației de castori creează de mulți ani probleme și în județele vecine Harghita și Brașov, unde „barajele” construite de aceștia obturează cursurile de apă și produc inundații.
Animăluțele taie cu dinții vegetația de pe malurile apelor, o cară apoi în apă și fac baraje care duc la acumularea apei punând în pericol întregul sistem în cazul unor viituri.
Castorii au fost readuși în zonă în urmă cu mai mulți ani printr-un amplu proiect al ICAS Brașov, care a vizat repopularea râurilor Olt, Mureș și Ialomița.
