Fermierii români nu primesc sprijin din partea statului pentru cultivarea suprafețelor agricole cu cartofi pentru consum, astfel că mulți au început să renunțe la a mai produce, spune directorul Direcției Agricole Covasna, Konczei Csaba.
În plus, soiurile autohtone sunt foarte pretențioase, lucru care îi determină pe fermierii mici și mijlocii să se reorienteze către soiuri din vestul Europei, pentru care și cheltuielile sunt mai reduse.
„Fermierii nu primesc ajutor, se primește un fel de sprijin cuplat, dar doar pentru cartoful de industrializare și pentru cel de sămânță și este destul de consistent. Problema este că pentru cartoful de consum nu există niciun fel de sprijin, doar cel pe suprafață, care merge pentru fiecare cultură. Cultura cartofului este foarte pretențioasă, inclusiv la investiții, deci cu cheltuieli foarte mari pe hectar, astfel că fermierii producători de cartofi de consum renunță la a produce, mai ales fermierii mijlocii și mici (…) Producția de cartofi se polarizează, rămân fermierii mari, potenți financiar, iar producția de masă la fermierii mijlocii și mici se restrânge (…) Marea majoritate a materialului biologic, a materialului săditor, provine din Olanda. Deci, noi de fapt nu producem sămânță, noi multiplicăm sămânța de cartofi. Aducem de categorii biologice superioare din vest și aici se multiplică”, ne-a explicat directorul Direcției Agricole Covasna.
Acesta spune că o soluție ar fi ca Stațiunile de Cercetare a Cartofului de la Târgu Secuiesc și Brașov să primească finanțare pentru crearea de soiuri care să poată concura cu cele aduse din vest.
„Aici ar trebui să facem în așa fel, pe termen mediu și lung, ca să avem la Stațiunile de Cercetare soiuri autohtone. Avem, dar randamentul acelor soiuri nu poate fi comparat cu cel al soiurilor din Olanda. Dacă cercetarea românească, Stațiunile de la Târgu Secuiesc și Brașov, ar primi finanțare în măsura în care ar putea să creeze niște soiuri care ar putea fi concurente celor din vest, atunci am avea și noi soiuri autohtone. Avem și acum dar e o diferență de performanță între cele două (…) Noi, ce producem în județul Covasna, dăm către piața internă, acolo se valorifică mai mult. Am făcut și ceva export în anii anteriori, dar prea puțin. În general, mai mult s-a dus către Republica Moldova, dar prea puțin, câteva camioane, deci nu este semnificativ”, a mai explicat Konczei Csaba.
Suprafața agricolă cultivată cu cartofi ar putea crește cu 1.000 de hectare
Potrivit acestuia, în 2019 suprafața agricolă cultivată cu cartofi în județul Covasna a fost de peste 12.800 hectare, iar specialiștii preconizează că în acest an suprafețele vor crește cu 1.000 de hectare.
„Cam, aici s-a echilibrat suprafața de cartofi în structura de culturi a județului, undeva între 11 și 14 mii de hectare variază de la an la an. Având în vedere că doi ani de zile cartoful a fost vândut la un preț destul de bun, preconizăm că în acest an producția va crește cu încă 1.000 de hectare, să ajungă undeva până la 14.000 de hectare. La noi în județ, din anii `90 încoace a scăzut de la 18.000 până la 12-13-14.000 de hectare suprafața, dar la nivel național scăderea este destul de drastică. Județele Suceava, Neamț, care erau producătoare de cartofi nu prea mai produc”, a mai spus Konczei Csaba.
Producția de cartofi în 2019 a fost de peste 23.000 kg/ha în județul Covasna, cu aproximativ 8,5% mai scăzută față de anul precedent.
Judeţul Covasna intenționează să-şi consolideze poziţia de lider în topul celor mai mari producători de cartofi din România, propunându-și ca până în anul 2022 să poată asigura peste 20% din necesarul de consum al populaţiei.
