Județul Covasna, prezentat la Strasbourg în clădirea Consiliului Europei

În cadrul expoziției intitulate „Județul Covasna, în contextul valorilor”, organizată cu ocazia sesiunii plenare de primăvară a CALR, Consiliul Județean a prezentat patrimoniul cultural-popular specific județului.

Gazda evenimentului a fost vicepreședintele CJ Covasna Grüman Róbert, care este și membru CALR, fiind președintele comisiei de guvernanță.„Pământul nostru natal, județul Covasna, este parte a culturii europene de o mie de ani, aparține României de o sută de ani și este o regiune locuită în majoritate de etnici maghiari. În seara aceasta, veți putea gusta atât din cultura populară maghiară, cât și din cea română. Nu este o coincidență faptul că valorile ambelor naționalități le-am adus în capitala reconcilierii germano-franceze, deoarece 72% din populația județului Covasna este de etnie maghiară și 22% de etnie română”, a spus președintele CJ Covasna, Tamás Sándor.El a arătat că soluția corectă pentru o relație pașnică dintre majoritate și minoritate se regăsește în multe regiuni din Europa cu o compoziție etnică similară. „Și noi dorim acest lucru. Considerăm că Tirolul de Sud din Italia, autonomia teritorială a etnicilor germani din Belgia, dar și administrația publică bilingvă a Bruxelles-ului sunt exemple de urmat. Pacea etnică a adus peste tot creștere economică. Și noi dorim să trăim mai bine și în pace pe pământul nostru natal, indiferent de naționalitate”, a afirmat Tamás Sándor, adresându-se audienței.Cei prezenți au răsplătit cu aplauze spectacolul susținut de elevii și profesorii Școlii Populare de Artă și Meserii, care au prezentat dansuri populare ungurești și românești din Țara Călatei, respectiv din zona Mureșului. Publicul a avut ocazia să guste din turta dulce de la Arcuș, pogăcele cu jumări, cașcaval Kézdi, ciocolată de casă, pălincă Potio Nobilis și apă minerală, iar cei care au vizitat standul județului au putut admira piese de mobilier pictat, panouri prezentând meșteșuguri populare, porturi populare autohtone din Racoșul de Sus.