Covasna, una dintre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din țară, a pierdut în ultimele două luni aproape 1 milion de lei, odată cu închiderea structurilor de cazare turistică și a Spitalului de Recuperare Cardiovasculară, în contextul pandemiei Covid-19.
Turismul este principala sursă de venit pentru majoritatea locuitorilor, iar odată cu închiderea activității, mulți dintre angajaţi au fost trimişi în şomaj.
Specialiștii plătiți să nu plece…
De teama de a nu rămâne fără specialiști odată cu repornirea activității, unii hotelieri au continuat să plătească salariile medicilor și asistenților specializați în recuperarea cardiovasculară, balneologi și fizioterapeuți, în speranța că așa îi vor putea păstra, însă foarte mulți localnici se confruntă cu grave probleme financiare.
„Dacă până la sfârșitul anului nu se vor redresa lucrurile va fi și mai grav. Deocamdată am pierdut aproape 1 milion de lei. Avem un buget de 8.200.000 lei, la nivelul încasărilor proprii vă dați seama ce înseamnă asta… peste 10% pierdere din start (…) Noi suntem obișnuiți cu investiții mai mult în turism, numai că nu ne-am gândit nici noi că ar putea veni vremuri în care un chelner, un muzician sau un bucătar să nu aibă ce să facă în Covasna timp de 3 luni de zile. Și să nu aibă perspective. Asta este cu adevărat dureros, și odată plecați, acești oameni cu pregătire în domeniu, medici și asistenți, greu îi mai aduci înapoi. Și așa găsești greu balneologi, medici specializați în domeniu, în fizioterapie, în balneologie, recuperare cardiovasculară, iar hotelierii le-au plătit salariile până acum, pentru că altfel plecau. Odată plecați nu se mai întorc”, a declarat primarul stațiunii, Gyerő József.
Edilul consideră că pe termen scurt și mediu nu vor putea fi găsite soluții pentru diversificarea ramurilor economiei, și deși ideală, ideea unor investiții în alte domenii care să susțină economia stațiunii fără a afecta specificul balneoclimateric al zonei, este departe de a fi realizată.
Acesta a subliniat că dacă în curând nu va fi relansat turismul, situația se va agrava și mai mult.
„Avem semnale din teritoriu că lucrurile sunt destul de grave și se agravează. Chelnerul care trăia dintr-un salariu, poate avea puși bani deoparte pentru o lună – două ca să trăiască, dar dacă mai are și o problemă în familie, o problemă medicală, lucrurile se agravează. Dacă nu se vor găsi soluții pentru relansarea turismului va fi problemă. Noi trăim într-un picior, am trăit doar din turism. Cei care sunt angajați în turism suferă, și suferă și familiile lor din păcate. Speranțe avem, dar în perspectivă, pe profilul Covasnei, nu prea văd să ne diversificăm astfel încât să găsim o ramură la fel de puternică cum este turismul, pentru a susține în asemenea momente activitatea economică în oraș. Într-un viitor apropiat și mediu este exclus, pentru că nu văd cum, deci trebuie să fim realiști. Dacă vine o ramură a economiei, chiar a industriei, nepoluantă, care să fie compatibilă cu specificul turistic al orașului și care să ofere locuri de muncă, îi așteptăm cu dragă inimă, dar din câte am văzut în ultimii ani, nu prea…”, a mai spus edilul.
Stațiunea Covasna a pierdut de la începutul pandemiei aproximativ 600.000 lei doar din cota pe impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat, și alți aproximativ 500.000 lei, sumă care ar fi trebuit să fie încasată din taxa de 2 lei/persoană pentru noaptea de cazare în stațiune.
„Cu siguranță avem pierderi și la cotele defalcate din TVA care sunt virate din bugetul de stat, din impozitul persoanelor domiciliate sau cu punctul de lucru în Covasna. Cu siguranță ne-au venit bani mai puțini (…) Este o pierdere netă și este, să spunem, indirectă, dar tot de aici provine”, a mai spus edilul.
Din păcate, este puțin probabil ca vârstnicii să ajungă „la băi” în acest an. Toate stațiunile sunt deocamdată închise, iar redeschiderea unui complex balnear este mai complicată decât deschiderea unui simplu hotel. Turismul balnear implică sectoare medicale, zone de spa și wellness, personal care oferă asistență persoanelor vârstnice care, spre exemplu, au nevoie de ajutor să îmbrace un halat sau să se așeze pe o masă de masaj. Acest ajutor implică apropiere și atingere, și contravine măsurilor de distanțare impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei.
În cele aproape 100 de stațiuni balneare din România, vizitate anual de aproape 1 milion de turiști, majoriatatea sunt persoane vârstnice, venite cu biletele de tratament balnear oferite de Casa Națională de Pensii Publice.
