În vreme ce în alte localități din județul Covasna, gospodarii au probleme cu urșii care provoacă în fiecare an pagube însemnate, locuitorii celor 6 sate aparținătoare comunei Ghidfalău privesc neputincioși cum mistreții le pun la pământ culturile, și se tem că vor rămâne cu paguba, pentru că autorităţile susţin că ei sunt unicii responsabili cu paza terenurilor pe care le deţin.
Locuitorii din satul Zoltan, județul Covasna, nu mai știu la cine să apeleze, după ce mistreții le-au distrus astă-iarnă toate pășunile. Oamenii cred că dacă vor începe lucrările de primăvară, vor munci în zadar pentru că animalele le vor distruge și pe acelea, și se tem că vor avea probleme pentru că unii dintre ei au solicitat subvenţii de la stat pentru culturile agricole.
„Cu urșii n-am avut probleme niciodată, dar în fiecare primăvară avem probleme cu mistreții. În fiecare an, de la semănat și până la recoltare, trebuie să păzim porumbul pentru că vin mistreții și îl scot. Acum ne-au distrus lucerna plantată anul trecut, sunt 4 hectare distruse în proporție de 80%. Mâine va veni o comisie de la Consiliul Local, de la Mediu, și un reprezentant al Asociației Vânătorilor și Pescarilor pentru estimarea pagubelor. Avem gard electric, dar fără curent pentru că e complicat să ducem mereu acumulatoarele. 24 de ore din 24 nu pot păzi, știu că legea spune că fiecare gospodar trebuie să aibă grijă de terenul lui, dar nu pot păzi mereu, am mai multe parcele. Intervine problema cu APIA, pentru că anul trecut am depus cerere pentru subvenție, iar acum dacă va veni control vor spune că am mințit. Vom face evaluările și atunci vom putea dovedi”, ne-a declarat unul dintre păgubiți.
Oamenii rămân cu paguba
Berde József, primarul comunei Ghidfalău în a cărei administrare se află satul Zoltan, spune că cel mai probabil oamenii nu vor fi despăgubiţi. Edilul ne-a precizat că Primăria nu poate lua măsuri pentru protecţia terenurilor şi că singura soluţie ar fi o Hotărâre de Guvern pentru o mai bună gestionare a fondurilor de vânătoare.
„În 6 sate avem 200-300 de gospodării, adică 3.000 de hectare, 1.000 de pășune, 3.000-3.300 teren arabil, din care pășune 3-400 de hectare și în jur de 800-1.000 arabil. Mistreții fac mai multe pagube în lanul de porumb, de grâu, rapiță. De mulți ani este așa și lucrurile nu se vor schimba. Nimeni nu va fi despăgubit, acum va începe însămânțarea de primăvară cu porumbul, dar în 80% din terenurile semănate mistreții fac pagube. Cei de la Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor spun că trebuie păzite pășunile, singura soluție este gardul electric, dar animalele sălbatice trebuie ținute în pădure, aici trebuie făcută o reglementare. Ca primărie nu putem face un gard, o împrejmuire pe marginea pădurii din banii contribuabililor, dacă nu va fi Hotărâre de Guvern. Pagubele țăranilor nu prezintă interes pentru nimeni. Nimeni nu pune osul să ne ajute”, ne-a declarat primarul comunei Ghidfalău, Berde József.
Pierderile sunt însemnate, însă, potrivit actualei legi a vânătorii, proprietarii nu pot fi despăgubiţi decât dacă au culturile îngrădite.
