Seceta din ultimele luni le-a dat bătăi de cap fermierilor din țară, făcând aproape imposibilă munca pe câmp. În județul Covasna, din cauza solului extrem de uscat, utilajele agricole nu au mai putut fi puse în funcțiune întrucât riscau să se rupă la propriu, astfel că fermierii s-au văzut nevoiți să muncească pământul manual, lucru care a îngreunat procesul și a ridicat costurile.

Cu toate acestea, culturile de cartofi au fost recoltate în proporție de 99%, iar șeful Direcției Agricole Covasna, Könczei Csaba spune că „șansa” fermierilor a fost ploaia care a căzut la începutul lunii octombrie și care a irigat suficient de mult pământul încât să poată fi însămânțate culturile de cereale de toamnă.

„Bine că a plouat în acea săptămână, au căzut între 40 și 60 l/mp ceea ce a ajutat foarte mult ca solul să se umezească. Asta înseamnă că lucrările de sol au mers mai ușor. Probleme am avut înainte de ploi, nu se puteau scoate cartofii cu combina, solul era foarte tare și uscat se stricau mașinile, efectiv se rupeau. Dar și dacă nu se rupeau mașinile, bulgării de pământ care veneau cu combina ar fi lovit cartofii și nu mai erau așa frumoși, vandabili. S-a apelat la recoltarea manuală înainte de ploi, recoltare care e mult mai costisitoare și mult mai lentă, și din acest motiv încă mai avem puțin, suntem la 99% cu recoltatul cartofilor. Avem undeva la 150 ha de scos din pământ, din 14.000 ha plantați, iar zilele acestea terminăm recoltarea. Bine că am avut timp frumos și s-a putut lucra”, ne-a spus șeful Direcției Agricole Covasna.

Rapiță mai puțină din cauza secetei

Potrivit acestuia, seceta a afectat și procesul de însămânțare a culturilor cu cereale de toamnă,  din cauza solului extrem de uscat mulți fermieri renunțând la rapiță, deși este una dintre cele mai profitabile culturi.

„Ploaia din prima săptămână din octombrie ne-a ajutat foarte mult, s-au putut însămânța  culturile cu cereale de toamnă în condiții bune și procesul de arare a fost efectuate în condiții bune. S-au semănat 12.950 ha cu grâu de toamnă, 910 ha secară, și 1.700 triticale, asta înseamnă cam 15.000 ha cereale de toamnă, iar noi trebuie să ajungem, în mare, la 22-23.000 ha. Deci suntem la 65% cu procesul de semănare. Din cauza secetei din septembrie nu am putut să semănăm rapița la nivelul preconizat, din circa 3.000 ha prevăzute s-au semănat doar 1.575, având în vedere că rapița se pune în ultima decadă a lunii august – prima decadă a lunii septembrie, perioada optimă de semănat. Pământul era foarte uscat și foarte mulți fermieri nu s-au încumetat să pună sămânța, iar apoi a fost prea târziu”, ne-a explicat Könczei Csaba.

Iarna „grea”, bucuria fermierilor

Șeful Direcției Agricole spune că iarna grea nu ar trebui să îi sperie pe fermieri, atâta timp cât va aduce zăpadă din belșug, protejând astfel de îngheț culturile și irigând pământul în primăvara anului viitor.

„Eu zic că iarna grea nu e rea pentru culturile de toamnă, mai ales dacă vine cu multă zăpadă, cu o pătură groasă, pentru că asta înseamnă în primul rând pericol redus de îngheț, zăpada e un strat de protecție, și înseamnă și umiditate pentru primăvară, intră culturile în vegetație în condiții optime. Pentru fermieri ar fi bine să fie iarnă cu multă zăpadă”, a mai spus Könczei Csaba.