În zilele de 24-25 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, din jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” Târgu Mureş, Centrul European în Probleme Etnice (instituţii din subordinea Academiei Române), Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, s-au desfăşurat lucrările celei de a XXVII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a atras atenţia, încă o dată, asupra situaţiei delicate a românilor din această parte de ţară şi a mulţumit celor prezenţi pentru că în fiecare an, în urma acestor manifestări, se trage un semnal de alarmă în acest sens, în special către guvernanţi.
Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în plen şi pe secţiunile: Istorie, Sociologie, Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari şi Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediţia din acest an au participat peste 80 de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, din peste 25 de localităţi din întreaga ţară. Peste jumătate dintre participanţii la lucrările sesiunii sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane. Un număr de 60 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 27 de ediţii sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei şi integrarea acesteia în istoria naţională. Un număr de 20 de conferenţiari au participat pentru prima dată la ediţia din acest an a sesiunii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.
În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, au fost dezbătute teme privind asigurarea cadrului legislativ şi instituţional pentru integrarea teritoriilor alipite la Ţara Mamă, după anul 1918 precum şi aspecte actuale ale convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, fiind formulate noi semnale referitoare la necesitatea implicării urgente, într-un mod hotărât, pragmatic şi substanţial a autorităţilor publice centrale pentru susţinerea comunităţilor româneşti din Arcul Intracarpatic în eforturile acestora de păstrare şi afirmare a identităţii naţionale în mediul multietnic şi pluriconfesional al Covasnei şi Harghitei, unde românii sunt numeric minoritari.
În intervenţia sa, prof univ. Dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a menţionat că formula lansată de scriitorul Ioan Slavici: „Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare” trebuie să rămână de strictă actualitate. Formule de descentralizare financiară etc. Putem să discutăm, dar altfel o atomizare a statului român, cu formula regionalizării, a autonomiei unor provincii istorice, ascunde în fapt foarte multe capcane, de care, dacă nu suntem conştienţi, riscăm să cădem în mrejele unor pescuitori în ape tulburi, care nu au alt interes decât destabilizarea şi, în ultimă instanţă, fragmentarea statului român”.
Profesorul univ. Dr. Radu Baltasiu, sociologul care de mai mulţi ani se preocupă de cercetarea realităţilor complexe din zonă, printre altele, a propus înfiinţarea unui fond pentru asigurarea burselor cercetătorilor preocupaţi de studierea, din perspectivă interdisciplinară, a realităţilor complexe din sud-estul Transilvaniei în istorie şi contemporaneitate şi stabilirea unui set de direcţii strategice de cercetare a zonei sud-estului Transilvaniei în scopul normalizării climatului de convieţuire interetnică şi combatere a proiectelor de autonomie locală pe criteriul etnic şi a tendinţelor de co-suveranitate ale statului maghiar.
La rândul său, primarul comunei Voşlăbeni, de care aparţine administrativ staţiunea Izvoru Mureşului, Mihail Tinca, a atras, atenţia asupra faptului că, dacă nimeni nu trage învăţăminte în urma semnalelor de alarmă formulate la aceste sesiuni de comunicări ştiinţifice, atunci s-ar putea ca peste câteva decenii doar „pe cruci să fie nume româneşti aici în judeţele Covasna şi Harghita”.
Cercetătorul George Liviu Teleoacă, în intervenţia sa, a afirmat necesitatea eliminării erorilor din fundamentele culturii europene; de asemenea, a susţinut că, pentru succesul şi dăinuirea construcţiei europene, se cer a fi promovate şi puse în aplicare criteriile ontologice de unitate.
Lucrările ediţiei din acest an ale sesiunii au fost dedicate memoriei istoricului Vasile Lechinţan, din Cluj-Napoca, cunoscut cercetător al istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din Arcul Intracarpatic; la acestea, au participat membrii familiei distinsului istoric.
A fost prezentată teza de doctorat a istoricului, cu tema Revoluţia de la 1848-1849, în Comitatele Cluj, Turda şi Scaunul Arieş, ediţie îngrijită de Ioan Bolovan şi Ela Cosma, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, precum şi 5 comunicări despre viaţa şi activitatea sa; în semn de cinstire a memoriei sale, participanţii la sesiune au hotărât ca începând cu ediţia următoare a acesteia, să fie acordat premiul „Vasile Lechinţan” unor tineri cercetători preocupaţi de cercetarea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei.
Păstrând formatul tradiţional al sesiunii, în program au fost prezentate noi apariţii editoriale, printre care volumele: Profesioniştii noştri 31. Dumitru Preda, la 70 de ani. De la istorie la diplomaţie, în serviciul Neamului românesc, ediţie coordonată de Dr. Ioan Lăcătuşu şi îngrijită de Vasile Stancu şi Ciprian Hugianu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Anton Coşa, Comunităţile catolice din Moldova. Repertoriu enciclopedic ilustrat, Oneşti, Editura Magic Print, 2021; Ioan Vlad, Lupşa şi ispita turismului, Editura Pastel, Braşov, 2021; Contribuţia Armatei României şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920), coordonatori Dan Prisăcaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu, Editura Militară, 2020; Aurel I. Viţa, Voşlobeni, istorie şi tradiţii străbune, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Gheorgheni, 2021, cu o prefaţă de Mihai Suciu; Alin Spânu, Informaţii, propagandă şi contraspionaj în Transilvania, Ungaria şi Banat (1918-1920), Editura Militară, Bucureşti, 2020 şi altele.
Programul sesiunii a cuprins şi vernisarea expoziţiilor: Presa românească din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, din perioada interbelică şi Expoziţia de icoane realizate de Gheorghe AVRAM, din comuna Valea Mare, jud. Covasna.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista Acta Carpatica nr. 8/2021, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti.
În încheierea manifestării, moderatorii celor şase secţiuni au prezentat concluziile şi propunerile desprinse în urma dezbaterilor din fiecare dintre acestea. Dintre propunerile formulate, menţionăm: reînfiinţarea Facultăţii de Arhivistică şi formarea specialiştilor în principalele paleografii în care sunt redactate documentele din Fondul Arhivistic Naţional; organizarea unui colocviu pe tema „Mihai Viteazul şi secuii”; acordarea de burse elevilor din medii defavorizate din judeţele Covasna şi Harghita care studiază în limba română.
A fost formulată aprecierea conform căreia ediţia din acest an a sesiunii, prin numărul şi competenţa profesională a participanţilor, prin conţinutul şi mesajul comunicărilor prezentate, prin concluziile şi propunerile formulate, şi prin climatul de autentică comuniune ştiinţifică şi de trăire românească, a fost o manifestare de înaltă ţinută cultural-ştiinţifică.
Organizatorii au mulţumit tuturor conferenţiarilor pentru participarea şi contribuţia lor la reuşita manifestării, invitându-i să acorde aceeaşi disponibilitate şi solidaritate academică şi în cadrul ediţiilor viitoare. De asemenea, s-au adresat cuvinte de mulţumire Preasfinţiei Sale Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Secretariatului General al Guvernului, respectiv Serviciului Dezvoltare Comunitară, conducerii Complexului Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, celorlalţi parteneri, sponsori şi binefăcători, partenerilor media, în mod deosebit cotidienelor „Informaţia Harghitei”, „Mesagerul de Covasna”, TVR România Actualităţi, agenţiilor de presă AGERPRES şi ANIMAFORI, Radio Chişinău ş.a.
