Trecerea la ora de iarnă în 2023 în România are loc pe 29 octombrie și va fi cea mai lungă zi din an. Ceasurile se dau înapoi la mijlocul nopții, iar ora 04:00 devine ora 03:00, astfel că ziua va avea 25 de ore.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie, în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, iar în ultimul weekend din octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Sursa: Tabu.RO