Sfântul Ilie, protectorul recoltelor și al furtunilor, sărbătorit pe 20 iulie, aduce tradiții și superstiții specifice.
Sfântul Ilie este prăznuit pe 20 iulie. Este considerat protectorul recoltelor și apărător împotriva furtunilor și fulgerelor. În tradiția populară românească, Sfântul Ilie este adesea invocat pentru a aduce ploaie și a proteja împotriva secetei. În această zi, peste 140.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Nu uitați, tot în această zi se mai trimit urări și mesaje fetelor și femeilor care poartă numele de Margareta. Sărbătoarea este foarte importantă în tradiția ortodoxă. Este unul dintre sfinții care, potrivit acesteia, nu a murit ci a fost luat de Dumnezeu și ridicat la cer.
Sfântul Ilie, cunoscut și ca Ilie Tesviteanul, este un profet important în tradițiile iudaică, creștină și islamică. El a trăit în secolul al IX-lea î.Hr. în Regatul Israelului de Nord și este venerat în special în tradiția creștină, mai ales în cea ortodoxă. Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.
Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni. În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice. Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.
Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină. Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coboară în sate. De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.
Superstiții de Sfântul Ilie: Ce nu trebuie să faci: nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină), îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană: oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere, se duc berbecii la berbecar; dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile; se spune că dacă porți ramuri de salcie, te ferești de trăznete; vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece; oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu; dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă; fetele tinere, nemaritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.
Sursa: Realitatea de Arges
