Autorităţile covăsnene vor solicita Guvernului României fonduri pentru asigurarea multilingvismului, fiind încurajate şi de prevederile Raportului privind drepturile lingvistice, adoptat recent la Strasbourg de către Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.

Anunțul a fost făcut la începutul săptămânii de către preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, potrivit căruia obiectivul rămâne, în continuare, acela ca limba maghiară să primească statutul de statutul de limbă regională, alături de cea română, și să devină „limbă oficială în Ținutul Secuiesc”.

„Obiectivul nostru rămâne, în continuare, acela ca limba maghiară, alături de cea română, să devină limbă oficială în Ținutul Secuiesc, primind statutul de limbă regională. Autonomia teritorială în Tirolul de Sud a rezolvat două probleme: a desființat tensiunea etnică și a adus dezvoltare economică regiunii. Asta ne dorim și noi: să trăim în pace și mai bine”, a precizat Tamás Sándor, evidențiind faptul că maghiarii din Transilvania abordează această problemă cu bună credință.

„Eu așa am învățat că scopul statului este aceea de a servi cetățenii. Din păcate, noi observăm contrariul, se aplică standarde duble când este vorba de comunitatea noastră, în afara țării se spune altceva decât realitatea de acasă. Există diferențe de civilizație și culturale, în timp ce acasă suntem considerați ca inamici, opinia publică europeană consideră diversitatea lingvistică o valoare”, a mai spus Tamás Sándor.

Elaborarea documentului a fost inițiată de către Comitetul de guvernare al forului Consiliului Europei, în primăvara anului 2018, în cadrul reuniunii și conferinței pe probleme lingvistice organizată la Băile Bálványos.

Președintele CJ Covasna a mai spus că asigurarea bilingvismului presupune costuri și sarcini suplimentare, pentru care autoritățile județene nu primesc nici un ajutor financiar de la guvern, mai mult, „sunt târâte” în fața instanței pentru că, de exemplu, la concursul organizat pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene, unde majoritatea cărților care constituie fondul bibliotecii sunt de limba maghiară, s-a impus ca și criteriu cunoașterea limbii maghiare.

„Folosirea limbii materne este un drept fundamental al omului, însă nu este mai puțin adevărat că numeroasa state membre UE consideră folosirea limbii materne o problemă, abordând politic această temă. Trebuie să ajungem la un punct când ne putem ridica deasupra acestor probleme și statul va încerca într-adevăr să găsească soluții pentru problema folosirii limbii materne. Poate că acest raport ne aduce cu un pas mai aproape către acest obiectiv. Acest document confirmă pentru noi că ceea ce vrem nu este un lucru ieșit din comun, nemaiîntâlnit în alte regiuni. Peste tot în Europa găsim numeroase exemple bune, cum își folosesc limba maternă minoritățile naționale, începând de la suedezii din Finlanda și până la Provincia Autonomă Voivodina, unde pe lângă limba sârbă, se pot utiliza oficial șase limbi, printre care româna și maghiara”, a explicat vicepreședintele CJ Covasna, Grüman Róbert, care activează și ca președinte al Comitetului de guvernare.

Printre altele, raportul invită statele membre ale Consiliului Europei să încurajeze și să acorde ajutor autorităților locale și regionale ca acestea să evalueze în mod detaliat nevoile lingvistice ale cetățenilor lor, să ofere instruire lingvistică și să recruteze funcționari competenți în limbile relevante, să furnizeze informații privind drepturile politice și despre alegeri, dar și despre serviciile publice, precum sănătate, educație, impozite, să încurajeze utilizarea denumirilor în limbile relevante, să asigure semne de avertizare și de securitate în limbile relevante.

Congresul Autorităților Locale și Regionale consideră că diversitatea lingvistică este „un atu” pentru orașele și regiunile Europei și trebuie apreciată și dezvoltată în beneficiul tuturor.

 

Articolul precedentÎntr-un județ vecin Covasnei a început instalarea antenelor 5G
Articolul următorKelemen Hunor (UDMR): „Lipsa de dezbatere între candidaţi subminează ideea democraţiei”